Menu
Centenar – Jurnalul zilei de 25 octombrie 2012
26 octombrie 2012 Centenar

            Prima, din cele 3 zile de evenimente dedicate Centenarului inaugurării primei Biblioteci Publice din orașul de pe Milcov a debutat cu deschiderea oficială a manifestărilor și a celei de-a VIII-a ediții a Târgului de Carte.

            Astăzi, 25 octombrie, într-o frumoasă zi de toamnă primăvărată, Teodora Fîntînaru, directorul bibliotecii, a avut bucuria de a inaugura cea de-a opta ediţie a Târgului de Carte organizat sub patronajul uneia dintre cele mai vechi instituţii de cultură din Focşani – Biblioteca Judeţeană Vrancea. Cuvântul de deschidere al Teodorei Fîntînaru a fost urmat de o samă de gânduri de preţuire închinate domnişoarei director, colectivului de bibliotecari şi Bibliotecii qua simbol al permanenţei actului cultural, de-a lungul unui veac, pe meleaguri vrâncene. Au luat cuvântul Elena Târziman, director general al Bibliotecii Naţionale  a României, deputatul de Vrancea Angel Tâlvăr, consilierii preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea – Daniel Ocheşelu şi Traian Negulescu, subprefectul judeţului Cristi Misăilă, Daniele Pamfile, Sorin Francu, directorul Teatrului Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani, Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea.

            Invitaţii care au luat cuvântul au adresat un cuvânt de mulţumire bibliotecarilor care au făcut posibilă aniversarea acestui Centenar și a Târgului de Carte, pentru „sporul adus culturii şi lecturii” în oraşul Focşani şi, implicit, în judeţul Vrancea. Teodora Fîntînaru a primit din partea Elenei Târziman Diploma de Excelenţă, ca recunoaştere a efortului reuşit de promovare a culturii la nivel local şi naţional. Cu această ocazie, Teodora Fîntînaru a fost aplaudată la scenă deschisă pentru titlul de doctor în litere, obţinut în acest an.

            Colega noastră Veronica Crăciun a lansat lucrarea Biblioteca Publică din Focşani. Incursiune monografică (1912-1945). Cu acest prilej, a luat cuvântul istoricul Cezar Cherciu, care a evocat secvenţe memorabile de istorie locală, punctând rolul esenţial pe care Biblioteca Publică l-a jucat de-a lungul timpului în procesul de devenire culturală a membrilor comunităţii focşănene. În cuvintele profesorului Cherciu, biblioteca publică din Focşani a reprezentat, încă din prima zi de fiinţare, un „dar de excepţie oferit înaintaşilor şi celor care iubesc cultura şi memoria locală”.

            Festivitatea de Deschidere a Târgului de Carte a continuat cu discursul lui Ioan Lungu, cititor verteran al bibliotecii. Seniorul care îşi va sărbători în curând cei o sută de ani de viaţă, a declarat, vizibil emoţionat de invitaţia adresată de a lua cuvântul şi de cuvintele frumoase adresate de către directorul bibliotecii judeţene: „cartea ne luminează mintea; tinerii trebuie să acorde atenţie studiului şi culturii, întrucât fără învăţământ nu ştim de unde venim şi încotro mergem”.

            Începând cu orele 11.30, în Sala mare a Consiliului Judeţean Vrancea s-a desfăşurat Colocviul profesional cu tema „De ce avem nevoie de biblioteci publice? Ideea de bibliotecă astăzi”.

            Cu această ocazie, Elena Târziman a făcut vorbire despre funcţia metodologică a Bibliotecii Naţionale a României, instituţie care coordonează activitatea bibliotecilor din România din punct de vedere metodologic.. Accentuând asupra ideii de complementaritate a noului cu vechiul, directorul general al Bibliotecii Naţionale  a României a pus în valoare rolul Bibliotecii Publice ca memorie – instituţională şi culturală – a comunităţii şi, implicit, a patrimoniului cultural local. Biblioteca este instituţia care sprijină comunitatea şi actul educaţional. În ceea ce priveşte Biblioteca Judeţeană Vrancea, domnia sa a menţionat faptul că aceasta este vizibilă la nivel naţional prin activitatea de documentare bibliografică.

             Datorită Ralucăi Man, redactor-şef al Revistei Biblioteca, cei prezenţi la colocviu au făcut o călătorie imaginară în Finlanda: am aflat, cu acest prilej, că 80% din cei aproximativ 5 milioane de locuitori sunt utilizatori ai serviciilor de bibliotecă, iar biblioteca publică, la rândul ei, oferă acces liber la informaţiile de cultură, sprijinind, în acelaşi timp, dezvoltarea personală a individului şi promovând în comunitate valorile societăţii democratice. Cultivarea personală, egalitatea între cetăţeni, educaţia permanentă sau promovarea multiculturalismului sunt câteva dintre conceptele-valori promovate de biblioteca publică din Finlanda.

            Raluca Bucinschi, bibliotecar în cadrul compartimentului audio-video al Bibliotecii Naţionale a României, ne-a introdus în lumea de basm a colecţiilor speciale: este vorba despre documentele audio-video şi partiturile aflate în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României. Dacă dorim să audiem înregistrări din opere celebre, interpretate de muzicieni la fel de celebre sau să învăţăm limbi străine, e musai să vizităm acest departament cu totul special.

            Ovidiu Enculescu, directorul general al Grupului Editorial RAO, a reiterat faptul că avem nevoie de biblioteca publică întrucât avem nevoie de cărţi. În ciuda „degradării constante din ultimii ani a stării culturale a ţării” sau, mai bine spus, ca urmare a acestei stări alarmante, Grupul Editorial RAO propune publicului românesc proiectul „România citeşte” – „proiect naţional de anvergură în viaţa bibliotecilor publice”. Prin acest proiect, 100 de autobuze vor deservi 3000 de localităţi, mai precis 10 milioane de suflete care au în acest moment un acces precar la carte, la cultura de calitate.

            Bogdan Tache, coordonator regional al fundaţiei IREX, ne-a prezentat o poveste de succes, şi anume proiectul Căutătorii de Poveşti. Acest proiect şi-a propus „reexpunerea bibliotecii rurale în comunitate”, atragerea unor segmente noi de utilizatori în bibliotecă. Dorind să contribuie la schimbarea imaginii bibliotecii, Vlad Petreanu, Radu Paraschivescu şi Irina Păcurariu au povestit într-o carte – editată atât în format clasic, cât şi pe suport electronic – despre procesul de modernizare a bibliotecii publice rurale. În acelaşi timp, prin aceste „poveşti”, biblioteca locală a venit în sprijinul oamenilor din localitate, oferind soluţii la diverse probleme.

            Dragoş Adrian Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene din Brăila și președinte al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România ne-a pus la curent cu ultimele demersuri juridice ale Asociaţiei cu privire la statutul bibliotecii şi al bibliotecarului în societatea românească.

            Letiţia Buruiană, director adjunct la Biblioteca Judeţeană din Galaţi, ne-a povestit despre proiectul cultural „Axis Libri”, care are drept scop modificarea percepţiei comunităţii asupra bibliotecii publice şi a bibliotecarului. Urmare a acestei iniţiative, Biblioteca Publică a devenit personaj în marele proiect al lecturii publice, punând în valoare comunitatea şi valorile acesteia şi aducând aproape de oameni spiritul bibliotecii.

            Camelia Toporaş,  bibliotecar la Biblioteca din Galaţi, ne-a prezentat lucrarea „Caragiale şi Galaţiul”, supunându-ne interesului colecţiile speciale ale bibliotecii, individualizate sub forma unor cărţi poştale.

            Gabriela Harea, bibliotecarul Școlii „Diuliu Zamfirescu” din Focşani a avut amabilitatea să ne împărtăşească din experiența sa în ceea ce priveşte un domeniu vital pentru buna coordonare a unei biblioteci publice: marketingul de bibliotecă.

            Stela Sebe, bibliotecar la Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinţi” din Focşani a vorbit despre importanţa tradiţiei schimbului de bune practici realizat între biblioteca publică din Focşani şi bibliotecile şcolare, accentuând asupra bunei colaborări la nivel local dintre cele două categorii de biblioteci.

             Tatiana Coşeri, director adjunct la Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu” din Chişinău ne-a purtat pe tărâmul moldovenesc al procesului de formare profesională continuă a bibliotecarului: în cadrul acestui proces, trebuie ţinut cont de o serie de  standarde, de o serie de practici de calitate şi de o sumă de aspecte calimetrice; de repectarea lor depinde calitatea bibliotecarului, omul care este chemat să fie un „mediator profesionist între activitatea de învăţare şi de cunoaştere, pe de o parte, şi utilizatorii de bibliotecă, pe de alta”.

            Au urmat sesiunile colegilor de la Biblioteca Judeţeană Vrancea. Gabriel Funica, coordonator al Secţiei Colecţii Speciale şi carte veche, ne-a prezentat Revista Lector, citând din cuvântul introductiv dedicat de către directorul Teodora Fîntînaru evenimentului serbat astăzi la Târgul de lectură din Focşani: inaugurarea primei biblioteci publice la Focşani, în anul 1912.

Nicoleta Oprişan, coordonator al Sălii de Lectură, a cinstit, în expunerea sa, memoria a trei oameni de cultură originari din Vrancea – Duiliu Zamfirescu, Leon Kalustian şi Nicolae Georgescu-Tistu – evocaţi sub stindardul rubricii Restituiri –  pe site-ul Bibliotecii Județene Vrancea – www.bjvrancea.ro – rubrică ce-şi propune aducerea în conştiinţa publicului contemporan a portretelor marilor oameni de cultură vrânceni.

            Adriana Bratie, bibliotecar la Biblioteca Publică Năruja, a prezentat proiectul Vrancea arhaică – Vrancea de poveste, evidenţiind rolul fundamental al bibliotecii publice comunale în promovarea valorilor locale, în procesul de redescoperire a tradiţiilor satului. În acest context, Biblioteca Publică Năruja reprezintă un real centru cultural al comunităţii, propunându-şi conservarea tradiţiilor, obiceiurilor, a memoriei locale din această localitate.

            Din partea Consiliului Local al Tinerilor din Focşani a luat cuvântul Sergiu Mocanu – primarul tinerilor, care a realizat un portret de basm Cărţii, care, alături de Programul Biblionet (care a reinventat Internetul în biblioteca Publică), oferă acces gratuit la informaţie şi, cu îndrumarea bibliotecarilor, la cultură. Sergiu ne-a invitat la activitatea culturală de a doua zi, Biblioteca Vie.

Margareta Tătăruş, coordonator al Secţiei pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Vrancea, a luat cuvântul în calitate de trainer al Centrului de Formare Profesională al Bibliotecii. Centrul de Formare Profesională a oferit publicului – fie el senior sau tânăr – cursuri de formare continuă. Dintre acestea, amintim cursul de iniţiere în utilizarea calculatorului şi cursul de povestiri digitale, servicii noi de biblioteca și managementul proiectelor. Tinerii care au luat parte la un curs de scriere de proiecte, şi-au exersat deja profesionalismul trimiţând un proiect organismelor comunitare iar echipa Bibliotecii Județene Vrancea ce a participat la cursul de Inițiere în Managementul Proiectelor a câștigat deja un proiect finanțat de Fundația IREX. „Suntem profesionişti şi putem contribui la schimbarea comunităţii, prin scrierea de poveşti”: arta de a spune poveşti aparţine bibliotecarului, a încheiat, poetic, Margot.

            Doamna profesoară Cornelia Ploscaru este una dintre pensionarele care au participat la cursurile de formare continuă oferite de către Biblioteca Publică din Focşani comunităţii. În urma cursului de povestiri digitale, doamna Ploscaru a câştigat, în cadrul unui concurs european, locul întâi, cu povestea mamei sale „Nonagenara”. Doamna Cornelia a mărturisit că, după ce a urmat cursul de iniţiere în calculatoare organizat de Biblioteca Judeţeană Vrancea, foloseşte internetul în scopul socializării şi al menţinerii legăturii cu vechi colegi.

            Colocviul a fost încheiat monumental cu prezentarea Emanuelei Manolache, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” din Focşani şi voluntar al Bibliotecii Judeţene Vrancea. Parafrazându-l pe Borges, Ema ne-a mărturisit faptul că şi-a imaginat întotdeauna Paradisul ca pe o Bibliotecă şi că a început să citească pentru a umple un gol de fiinţă. Odată cu descoperirea bibliotecii, ea a descoperit şi sufletul bibliotecarului. În fapt, eseul Emei este o scrisoare de iubire adresat bibliotecarului, despre care spune că „vine în întâmpinarea tinerilor, împlinindu-le personalitatea; tinerii au nevoie să se descopere pe sine înşişi, iar Biblioteca îi ajută în acest sens”. Alături de o frumoasă metaforă, care îl plasează pe bibliotecar în secvenţa dinamică a culturii, Ema concluzionează: „biblioteca îi ajută pe oameni să gândească, să se formeze”. Noi, bibliotecarii prezenţi în sală, îi mulţumim Emanuelei Mihalache pentru cel mai frumos dar adus nouă în cea dintâi Zi de Târg.

            Pe seară, am revenit la Galeriile de Artă, care găzduiesc Târgul de Carte, şi am asistat la lansarea cărţii „Blestemul manuscrisului”, scris de Răzvan Dolea şi Bogdan Hrib. Romanul, de esenţă istorică, adună întâmplări din trecut şi din prezent, cuprinzând evenimente istorice derulate în perioada secolelor XIII-XX. După mărturisirea lui Răzvan Dolea, jumătate din carte este istorie reală, un sfert istorie probabilă şi un sfert istorie posibilă. „Blestemul manuscrisului” reprezintă cea dintâi pledoarie pentru folosirea istoriei româneşti contemporane în cadrul romanului poliţist.

            Seara Târgului a ajuns la final prin aniversarea scriitorilor vrânceni. Unul dintre invitaţii acestora, Ionel Necula, din Tecuci, ne-a introdus în universul fascinant al gândirii lui Emil Cioran, pe urmele gândului scriitorului focşănean Gheorghe Neagu, care a mărturisit: „tot ce am aflat mai nou, mai necunoscut despre Cioran, am aflat de la Ionel Necula”. După cum spune Necula, „Cioran este un scriitor contradictoriu. Opera sa este o sumă de fragmente care nu formează un tot unitar, dimpotrivă, autorul se contrazice la fiecare pas”. Alături de cele două cărţi dedicate lui Emil Cioran – „Cioran. Concepte şi idei fundamentale” şi „Emil Cioran: Mărturii şi referinţe”, Ionel Necula a ne-a oferit şi surpriza unei cărţi dedicate poetului naţional al românilor: „Eminescu în tentaţii metafizice”. În opinia autorului, „risipirea lui Eminescu în manuscrise este însoţită de reflecţii filosofice”. Asemeni lui Cioran, Eminescu meditează asupra neantului (nimicului) şi a firii româneşti, cu deosebirea că, în vreme ce „Eminescu accentuează distincţiile pozitive ale firii româneşti, Cioran vizează defectele firii româneşti”.

             Profesoara şi traducătoarea Virginia Bogdan ne-a făcut bucuria de a citi, într-o franceză de invidiat, din două dintre cărţile apărute în acest an, datorită traducerii sale. Este vorba despre „Memoria aripii” şi „Norul tăcerii”. Dulceaţa limbii franceze şi accentul perfect al Virginiei Bogdan au încheiat prima zi de poveste a Târgului de Carte şi a sărbătorii Centenarului primei Biblioteci Publice a oraşului Focşani.

 

Adrian Ţiglea,

bibliotecar

Lasă un răspuns
***