Centenar – Jurnalul zilei de 26 octombrie 2012

Cea de-a doua zi a Centenarului a debutat, la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia”,  cu Dialoguri despre Carte şi Bibliotecă, sesiune moderată de academicianul Valeriu D. Cotea, originar din Vrancea. Alături de domnia sa, au luat cuvântul academicianul Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, profesorul universitar doctor Constantin Dropu, cadru didactic la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, directori şi reprezentanţi ai instituţiilor partenere şi colaboratoare ale bibliotecii de-a lungul timpului.

Cu această ocazie, au avut loc două lansări de carte, lucrări apărute sub egida Academiei Române. Este vorba despre lucrarea domnului academician Păun Ion Otiman, Dorinţa de a făuri: magiştrilor şi predecesorilor mei creatorii şcolii agronomice timişorene: discurs de recepţie rostit la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa şi lucrarea domnului prof. univ. dr. Constantin Dropu, Un secol de frământări agrare şi drama ţăranului român.

Sesiunea a debutat cu luarea de cuvânt a domnului Valeriu D. Cotea, care ne-a introdus în atmosfera de mare distincţie a discursului academic: „din sinceri porniri de afecţiune, te opreşti din drumul tău, din munca ta zilnică, spre a sărbători. Este un moment de cultură, de frumos, de intelectualitate. Asistenţa imprimă manifestării un conţinut mai bogat şi manifestarea dobândeşte, astfel, un prestigiu mai ridicat”. Domnul Valeriu D. Cotea a mărturisit faptul că „nu există muncă mai istovitoare decât aceea de a scrie. Şi, în vreme ce toate celelalte putrezesc, scrierea rămâne”. Citând memoria lui I.L. Caragiale, seniorul a adăugat faptul că, pentru a scrie o carte bună, sunt necesare trei elemente: talent, talent şi… talent. Aşa cum a anticipat Valeriu D. Cotea, „împrumutul sufletesc dintre noi va fi fost unul distins”.

Domnul academician Păun Ion Otiman a continuat ideea, adăugând faptul că pentru dânsul este un mare privilegiu să se afle la Focşani, la invitaţia colegului Valeriu D. Cotea. Prezentând cartea şi personalitatea domnului Constantin Dropu, domul Otiman a subliniat faptul că  aceasta „este o carte document, o carte semnal, o carte advertisment”. Referitor la tema colocviului – Dialoguri despre carte şi bibliotecă – domnia sa a subliniat „impactul formidabil pe care îl are informatica şi calculatoarele asupra modului în care citim: cartea fizică pare a fi folosită mai rar decât cartea electronică, mai ales de către generaţiile tinere”.

Cu privire la cartea profesorului universitar Constantin Dropu, domnul Oltiman a expus miezul acestei lucrări, care poate fi rezumat în întrebarea multiplă „ce facem cu pământul, ce facem cu ţăranul român şi cum rezolvăm problema securităţii alimentare a ţării?”. Cartea Un secol de frământări agrare şi drama ţăranului român mărturiseşte preschimbările unui secol de  agricultură românească şi caută un răspuns la întrebarea dacă a avut, ori ba, România un proiect naţional privind agricultura, indiferent de regimurile politice, efemere, care au însoţit istoria acestei ţări. Fără a insista asupra conţinutului acestui volum generos, care merită a fi consultat pentru a desluşi un fragment din realitatea în care trăim, poate cel mai important, fiind vorba despre pâinea noastră cea de toate zilele, amintim gândul lui Valeriu D. Cotea, formulat în contextul elogierii acestei lucrări: „redresarea morală, intelectuală, ştiinţifică a României nu poate avea loc în afara, în absenţa agriculturii”.

Domnul Constantin Dropu a deschis fereastra alocuţiunii sale citând câteva versuri care aparţin poetului martir Radu Gyr, adăugând: „istoria  României este un îndelungat şir de lecţii din care, din păcate, nu am reuşit să învăţăm prea multe”. O lecţie pe care românii par a nu o fi învăţat de la confraţii lor şvabi este cea care are în vedere cultul muncii. Unul dintre motivele pentru care acest neam nu are un asemenea cult este însăşi firea sa: George Coşbuc opina că românii au aproximativ 150 de zile din an pe care ţăranul „le face să treacă fără muncă”. Una dintre concluziile cărţii domnului Dropu este aceea că, fără muncă serioasă, nu vom ieşi niciodată din criza în care ne zbatem. La sat nu mai există oameni capabili să muncească pământul, întrucât românii au devenit dezrădăcinaţi în ţările Uniunii Europene, unde, în mare parte din cazuri, au o samă de ocupaţiuni sub demnitatea pregătirii lor profesionale din ţara mamă. Domnia sa şi-a exprimat, la final, încrederea că generaţiile care vor veni vor reuşi mai bine decât generaţia actuală să rezolve problema agriculturii româneşti, inclusiv delicata enigmă a viitorului fiinţei româneşti pe aceste meleaguri.

În continuarea dezbaterilor, Valeriu D. Cotea a mărturisit un fel de a fi – un ideal – cu privire la instrucţie şi educaţie: este nevoie nu atât de instrucţie, cât de educaţie şi de revenirea la timpul în care educaţia din familie se va completa în mod armonios cu educaţia făcută la şcoală.

Întors cu ochiul gândului către lucrarea domnului Otiman – Dorinţa de a făuri: magiştrilor şi predecesorilor mei creatorii şcolii agronomice timişorene – academicianul Valeriu D. Cotea a mărturisit valoarea ei pedagogică: „lecturând această carte, ai ce învăţa”. Între altele, cartea cuprinde portrete extraordinare de mentori şi de discipoli care au devenit creatori.

Întâlnirea festivă a continuat cu un microrecital al corului Pastorala, însoţit un moment poetic în interpretarea de excepţie a actriţei Paula Grosu.

            Bibliotecarii vrânceni şi-au întins o aripă nostalgică spre trecut, urmărind filmul documentar „Bibliotecari de ieri şi de azi: tablou de familie, în lectura emoţionantă, a bibliotecarei Corinei Aiacoboae, vocea caldă a Bibliotecii Judeţene. Proiectarea filmului a prilejuit întâlnirea dintre generaţia de astăzi şi generaţia de ieri a Bibliotecii.

La finalul acestui fragment de jurnal de Centenar, dorim să evocăm cuvintele profesorului Costică Neagu: „bibliotecarii sunt vestale ale cărţii, iar comunitatea locală are obligaţia de a fi mai atentă cu biblioteca”.

Pe seară, au avut loc sesiunile de lansări şi prezentări de carte. Manifestarea culturală a debutat cu prezentarea personalităţii ambasadorului Valeriu Tudor şi a cărţii sale „Pagini din diplomaţia României”, lucrare aflată la cel de-al patrulea volum. De asemenea, au lansat ultimile lor volume autorii Lucia Silvia Podeanu, Dumitru Coşereanu, Petrache Plopeanu, Janine Vladislav, o parte dintre membrii Ligii Scriitorilor din România, Filiala Vrancea, precum şi tinerii Marina-Raluca Baciu, Adelina Cristiana Bălan, Raluca Dumitrache şi Alexandra Herghelegiu.

Înserarea şi căderea amurgului a fost dedicată secţiunii Nocturna cărţii şi a lecturii. Seara a debutat cu îndemnul adresat de Margareta Tătăruş adresat celor prezenţi, mai cu seamă tinerilor, de a fi mesageri pentru cei care nu frecventează Biblioteca. Apoi, domnia sa ne-a anunţat că în această seară vom citi cărţi vii. Biblioteca Vie a fost un proiect inițiat de Consiliul Local al Tinerilor din Focșani și s-a derulat în două zile. Programul de răsfoire a ”Cărților vii” a fost următorul:

Vineri 26 octombrie 2012 – 18.30 – 22.00

  • Angel Tîlvar, Drumul în carieră
  • Viorel Micu, Dezvoltarea lobului drept si tehnici rapide de învățare emoțională.
  • Gheorghe Andrei Neagu, Arșița ploii
  • Jan Chiru, Viața unui cetățean român în sistemul militar.

Sâmbătă 27 octombrie 2012 – 11.00 – 15.30

  • Marius Ulmeteanu, Îndeplinirea țelurilor.
  • Silvia Vrânceanu, Cariera de jurnalist
  • Sorin Francu, Cum mi-a schimbat teatrul viața
  • Daniel Trofin, Tinerii și implicarea lor în comunitate.
  • Vasile Pîrvu, Drumul spre performanță.

Un exemplu de astfel de carte vie a fost plămădită în fiinţa psihologului Viorel Micu, terapeut, coordonator de programe de educare personală. Domnia sa ne-a învăţat câteva trucuri destinate învăţării şi memorării cu succes a informaţiilor care ne sunt necesare, accentuând asupra faptului că, spre a fi capabili să memorăm cu succes trebuie să avem reacţii emoţionale pozitive faţă de ceea ce urmează să asimilăm. Pentru a putea învăţa, trebuie să avem un sentiment pozitiv, o motivaţie. O altă

Târgul de carte a găzduit în continuare mai multe evenimente culturale. Poetul, scriitorul şi jurnalistul Liviu Ioan Stoiciu, fost bibliotecar al Bibliotecii Publice din Focşani, ne-a făcut onoarea de a ne vorbi, dimpreună cu criticul literar Mircea Dinutz, despre ultimul său volum „Lanţul”, apărut  în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, a Editurii Tipo Moldova din Iaşi. Aşa cum mărturiseşte autorul, i-a trebuit un an să se hotărască să publice antologia de faţă. Numele cărţii a fost ales urmare a faptului că poeziile selectate constituie un „lanţ ale cărui inele s-au legat într-o viaţă de om”. Au fost alese de către soţia scriitorului câte 20 de poeme din cele 13 volume originale de versuri, alături de care se adaugă zece poeme extrase din „Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal”, Editura Paralela 45, 2002, şi din volumele „Caietul debutanţilor” ediţiile 1977 şi 1978, apărute la Editura Albatros. Antologia „Lanţul” reprezintă suma eforturilor doamnei Doina Popa Stoiciu, care a ales din opera creatorului poemele reprezentative.

În prezentarea făcută de criticul literar Mircea Dinutz, domnia sa a vorbit despre Liviu Ioan Stoiciu ca despre „cel mai important scriitor pe care l-a dat Vrancea”. Potrivit criticului Mircea Dinutz, dacă în perioada creaţiei de tinereţe, Liviu Ioan Stoiciu se înfăţişează lectorului ca un „insurgent, revoltat, om care are ceva de spus”, peste timp „poezia sa alunecă spre meditaţia asupra unor teme general umane, căutând să răspundă interogaţiei filosofice: care este sensul vieţii. Opera sa cuprinde „poeme ale surpării interioare, poeme de implicaţie, poeme de pamflet”. Liviu Ioan Stoiciu iubeşte adevărul, iar poezia sa poartă amprenta caracterului viril, a adăugat criticul literar. Cum mărturiseşte autorul, poemele reunite în antologia „Lanţul” sunt scrise la Focşani, în perioada de dinainte de revoluţia din 1989.: „cât timp am stat la Focşani, nu am avut niciun fel de libertate. Îngrădit în libertate, am scris la Focşani mai mult ca niciodată”.

Încheiem această mărturie a lansării antologiei „Lanţul” cu un gând-metaforă al autorului, care sintetizează sufletul unui poet pe cât de activ cultural şi civic, pe atât de discret atunci când vine vorba de prezenţa sa publică: „eu nu ţin minte niciun vers din mine, dar îl recunosc dacă îl aud”.

Seara a fost încununată cu prezentarea volumelor „Oameni şi vremuri: Întâmplări de altă dată” şi „Copiii în istorie: texte şi documente”, semnate de profesorul de istorie Aurel Neculai şi a cărţii „Floarea loldilal” a  Anei Veronica Mircea, scriitoare de proză scurtă science-fiction. Volumul  „Floarea loldilal” reprezintă o culegere a scrierilor pe care autoarea le-a considerat semnificative pentru creaţia sa de după anul 1990 şi până astăzi.

Echipa Colegiului Naţional Alexandru Ioan Cuza din Focşani a prezentat proiectul „Ochiul din Bibliotecă”, derulat de o echipă de tineri coordonaţi de către profesoara de limba română Ana–Maria Norocea, în colaborare cu echipa de bibliotecari a Sălii de Lectură a Bibliotecii Judeţene. „Ochiul din Bibliotecă” reprezintă o acţiune culturală realizată ca urmare a proiect realizat în cadrul parteneriatului încheiat între Colegiul Naţional “Al.I.Cuza” şi Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Proiectul vizează evidenţierea unor ipostaze inedite ale cărţii şi bibliotecii în cadrul unor activităţi cu un caracter sincretic, în care lectura şi creaţia de text se îmbină cu lectura şi creaţia de imagine. Scopul proiectului este acela de a stimula gustul elevilor pentru lectură, fotografie şi arta imaginii, fundamentând sau extinzând o serie de competenţe culturale, estetice şi axiologice necesare pentru formarea intelectuală şi afectivă a elevilor.

Serata culturală a inclus şi momente muzicale susţinute de grupul Andantino al Cercului Militar Focşani, alcătuit din Andrei Tudor (pianină) şi Eusebiu Muntean (chitară) şi aflat sub coordonarea domnului Mircea Grosu şi de Grupul coral Accord.

 

Adrian Țiglea

bibliotecar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *